În campania pentru Romănia, doi candidați au reușit să ne convingă că politica românească nu e nici pe departe plictisitoare. Unul urlă ca-n piață, celălalt șoptește ca un profesor de mate. Unul zice “Autist”, altul “Irelevant”. Ambii au trăsături puternice, dar doar unul pare că ar putea face ceva concret – în afară de a face TikTok-uri în trening.
Să analizăm prestațiile celor doi într-un mod sec, obiectiv și… ușor răutăcios. Pentru că, de ce nu?
Tabel comparativ: Simion vs Nicușor
| Caracteristică | George Simion | Nicușor Dan |
|---|---|---|
| Prezență la dezbateri | Absent cu scântei, fuge sau dă din gură | Calm, prezent, capabil să lege două idei |
| Mod de atac | Jigniri directe: “autist”, urlete și gesturi nervoase | “Irelevant” – pasiv-agresiv, dar mai șlefuit |
| Reacții la presiune | Explodează, devine agresiv, apoi se victimizează | Se bâlbâie uneori, dar revine cu argumente |
| Susținere externă | Nici Trump nu-l mai bagă în seamă | Sebastian, Donald (nu Duck), și alții îl susțin |
| Cunoștințe | Zero, e ca un test grilă dat cu creionul pe margine | Largă cultură generală și aplicată |
| Valoare reală | Se pretinde „de Aur”, dar e tinichea de Crângași | Chiar are o medalie de Aur – pe bune |
| Imagine publică | Gablonțar de după blocuri, cu miros de shaorma rece | Taran cu carte, transformat în lider cu viziune |
| Atitudine față de electorat | Promite enorm, minte constant, dă vina pe toți | Promite puțin, dar înțelege limitele administrației |
| Stil personal | Cocalar-cinico-victimă cu buletin de București | Nerd cu coloană vertebrală și viziune tehnică |
| Viitor politic | Va dezamăgi, cum a și început deja | Poate construi ceva, dacă nu-l încurcă alții |
Nicușor Dan, om al cifrelor, al reținerii și al respectului democratic, s-a născut în Făgăraș – paradoxal, chiar în inima fostei rezistențe legionare anti-comuniste. Dar uite că omul n-a simțit nevoia să-și pună icoane cu Zelea pe perete ca să aibă coloană vertebrală. În schimb, George Simion, născut prin Focșani, s-a transformat într-un lingător de tablouri legionare, dar nu din convingere istorică, ci doar ca să prindă două like-uri în plus și poate un tricou vintage cu “Căpitanul”. Unul a crescut în umbra rezistenței și a ales calea modernă. Celălalt a găsit niște umbre pe pereți și a început să le pupe, sperând că-l vor face erou.
Concluzie:
Alegerile sunt momentul în care nu votăm doar pentru un om, ci pentru ce vrem să fim noi ca țară. Vrem să fim o țără cu TikTok în care “Naționalistul” i-o suge lui Trump în short pe muzică populară? Sau o țară unde “Autistul” i-ar pune fuste lui Simion și Trump și le-ar explica, calm, cum să folosească transportul în comun fără să se piardă între stații?
Alegerea nu e doar între “Autist” și “Irelevant”. E între tinicheaua de Crângași și …aurul real al muncii tăcute si bine făcută. Cine zice, ăla e – dar cine face, acela rămâne.
Initiativa Berceni 